Juedischer Almanach für Gross-Rumänien · 1922-01-01 · 1. Jahrgang = 1922/23 Exemplar LBI · p. Seite 23

Probleme evree$ii, Solujiuni evree^ti. Cu privire la spiritul religiös, timpul nou a dat nastere la intrebarea: Cum va träi judaismul-religiune färä putere politicä si avantaje economice in lupta cu liber-eugetätorii? Prin desvoltarea teologiei libere a unui Maimonide, a unui Gersonide si a unui Albo, räspund progresistii. Prin mtärirea purtätorului religiunii profetilor, adaugä zionistii religiosi. Va fi in stare etica evreiascä, crescutä in templul religiunii, de a se mentine in templul profan al eticei independente? Etica exprimatä in „Pildele bätränilor“ poate fi un element in etica modernä, zic conducätorii evrei ai miseärii etico-culturale din America si Germania. Morala socialä a lui Moise, etica naturalä a lui Hillel, cea qationalä a lui Akiba si cea legalä a rabinilor, trebuie sä aibä si un domeniu deosebit intr’un Stat evreesc, complecteazä zionistii teoreticiani. Nu trebuie sä moarä filozofia evreiascä, care e inväluitä in haina teosofiei in era lui Haeckel? Nu, afirmä evreii liberali si nationali, de oarece maestrul nemuritor al lui Lessing, Goethe si Haeckel, a fost evreul Spinoza, reprezentantul panteismului si elevul rabinilor panteisti. Are vechea cultura evreiascä un viitor in marea impärätie a culturilor moderne? In epoca „culturilor mumiane“, a admiratiunii pentru Hamurabi babilonian, are multe sperante acea parte a culturii evreesti, care e lesne de imbälsämat, afirmä orientalistii nostri; iar Dubnow vede existenta culturii in puterea de vitalitate a poporului nostru, ca un popor spiritual. Achad Haam cere pentru prosperarea culturii noastre si un teritoriu cultural in Palestina, ca un centru pentru intreaga evreime. Are judaismul etic si o parte esteticä si va naste o artä evreiascä? Poporul evreu produce, in prezent, artisti de valoare in serviciul omenirii, dar nu o artä specificä, sustin asimilantii; iar zionistii culturali gäsesc in arta lui Meyerbeer §i Bizet, Israels si Liebermann, Antokolsky si Jacobi, Davisohn si Sonnenthal, simptome ale diferitelor tipuri ale artei evreesti. Are neamul nostru, care a produs lirica biblicä si poezia hagadistä, atäta putere productivä ca sä creeze si in prezent o liricä nouä, drame mari §i o beletristicä caracteristicä? Evreii vor procura lumii materialul interesant si oamenii apti pentru poezia nouä, dar nu e nevoie de o poezie pur evreiascä, zic asimilantii; iar nationalistii opineazä cä evreii trebue sä cänte si acum durerile si sperantele lor, sä povesteascä din viata biblicä, talmudicä a ghetto-ului vechiu si a ghetoului nou si sä faeä din evreul suferind in istorie un evreu activ in dramä. Care limbä este limba poporului evreu? Räspunsul sunä dupä asimilanti: limbile tärilor in cari träiesc. Dupä neoebraisti: limba ebraicä. Dupä democratii nationali: idisul. Iar