Juedischer Almanach für Gross-Rumänien · 1922-01-01 · 1. Jahrgang = 1922/23 Exemplar LBI · p. Seite 24

24 Probleme evree$li, Soluliuni evree$ti. dupä realisti trei limbi in acelas timp: limba culturalä ebraicä, limba popularä idis (ladino la evreii spanioli) si limba practica, limba tärii in care träim. Limba moartä a Bibliei si a Misnei päräsi-va odatä paraclisul literaturii, locasul sfänt al religiei si se va profanizä in lumea laicä si profanä? Poate! räspund invätatii orientalisti, dar va träi o viatä artificialä. Cat timp, complecteazä zionistii, spiritul evreesc nu va aveä un cärnin propriu, dar pe un teritoriu evreesc, evlaviosii vor cäntä in limba psalmilor, eroticii in limba lui Solomon, pesimistii in limba lui lob si poporul va vorbi limba profetilor si a Tanaim-ilor. Cum trebuie privit jargonul evreo-german, care e mai important decät jargonul Spaniol, arab si persan, in care s’au distins poetii mari si s’au scris opere märete si care e in uzul a mai bine de 6 rnilioane de evrei? Jargonul e o limba deosebitä, care trebue sä fie cultivatä de evrei, zic amicii idisului. jargonul e o amestecäturä urätä ce trebuie indepärtatä, zic asimilantii; iar realistii recunosc cä idisul ar fi rezultatul unei cäsätorii mixte intre limba germanä si cea ebraicä, si trebuie sä devie deci un grai populär. Unde si cum sä fie educatiunea copiilor nostri? De oarece sistemul din evul mediu nu corespunde cu cerintele epocii noastre, ortodoxii cer o educatie ritualä, o instructie traditionalä intr’un cheder higienic. Mizrachistii, o educatie maccabeanä, o instrructie religioasä si najionalä, intr’un renaissance-cheder. Progresistii, o educatie liberalä, o instructie practicä si eticä, intr’o scoalä modernä. Nationalistii, o educatie patrioticä si o instructie nationalä intr’o scoalä ebraicä. Iar iabneistii o educatie umanä si judaicä, o instructie practicä si idealistä intr’o scoalä modernä si ebraicä. Cu toate cä si ne-marxistii, sub influenta conceptiei materialiste a istoriei, dau preponderentä fenomenelor economicosociale, noi ne-am ocupat in primul loc de chestiuni culturale, fiindcä acest moment e important in caracteristica evreului, cäci la el chestiunile psichice au preponderentä. Situatia economicä si politicä a evreilor a fost atät de nenorocitä cä singurul mod de a dobändi fericirea, unicul lor mijloc de scäpare, a fost creiarea unwi imperiu al spiritului, a unui intreg sistem de intrebäri si räspunsuri culturale. Punerea chestiei judaismului a fost unicul räspuns la chestia evreilor. In timpul de fatä, insä, rezolvirea chestiei evreesti va fi si in avantajul chestiei judaismului. Sä trecem acum la grupa economico-socialä a chestiunilor. Situatia tristä, economicä, a majoritätii evreilor din Rusia, Galitia, Romania si din Statele musulmane, dä nastere ingrijitoarei intrebäri: In ce mod poate fi salvatä evreimea, economiceste? Prin filantropie creatoare, räspund filantropii; prin organizarea meseriei, ridicarea agriculturii si sistematizarea