Juedischer Almanach für Gross-Rumänien · 1922-01-01 · 1. Jahrgang = 1922/23 Exemplar LBI · p. Seite 138

138 Evreii in presa romänä. rcstrictiunii impuse atunci cä ziari§tii „sträini“, adicä evrei, nu pot face parte din sindicat. Sindicatul Presei Romane a rämas deaceia o citadelä romäneascä, dar restrictiunea aceasta a prilejuit fondarea Asociatiunii Generale a Presei Romane, care prime^te in sänul ei orice profesionist, färä deosebire de religie $i na{ionalitate. Ziceam cä, ziari§tii evrei n’au putut influentä decät cu foarte pu^ine exceptii presa cotidianä politicä in favoarea evreilor. Aceasta excepfie nu o fac nici mäcar toate ziarele independente. „Universul“, de pildä, de§i fondat de evreul L. Steinberg §i italianul Luigi Cazavillan, n’a avut niciodatä o notä favorabilä pentru evrei, ba de cele mai multe ori a luat chiar atitudine fä{i§ä in contra noasträ. L. Steinberg, retras dupä un an sau doi dela fondarea ziarului, si-a dat sfär$itul vietii pe un pat de spital, pe cänd Luigi Cazavillan, cäruia i s’a fäcut cinstea de a se da de cätre Comuna Bucure§ti numele säu unei sträzi din Capitalä, a murit läsänd o avere de zeci de milioane. Cä n’au putut influen^a presa romänä, cauza trebue cäutatä in moravurile politice din {arä. Luptele dintre partidele politice nu s’au dat intotdeauna pe tärämul ideilor si al principiilor de guvernämänt. Leitmotivul era: scoalä-te tu ca sä mä a§ez eu. In genere guvernele romäne, pänä la räzboi, au stat la putere o legislaturä, adicä 4 ani, cedänd apoi locul opozitiei, ai cärei partizani deveneau inpacientafi si abia a§teptau momentul ca sä roadä din cascavalul guvernamental. Noul guvern aträgea dupä sine un nouä pariament, iar campania electoralä se ducea pe seama evreilor. Tema de predilectie era modificarea art. 7 din Constitujie. Era interesantä, de pildä, campania dusä de ziarul „Opinia“ din Ia§i, dealtfel un organ favorabil evreilor, sustinut de partidul conservator-democrat al lui Take Ionescu, care a reprodus in timpul campaniei electorale din 1911 discursurile favorabile evreilor ale lui Petre P. Carp, ca sä dovedeascä cä el este partizanul modificärii art. 7, pentru a scädea astfei §ansele lui in alegeri. Bineinteles cä, ziarele lui Petre P. Carp combäteau pe aceia? temä. Dar §i un democrat de calibrul lui Const. Stere nu s’a ferit sä declare cä, dacä se va atinge art. 7, va trebui sä se tragä cu tunul. In astfei de imprejuräri se intelege dela sine cä ziari§tii evrei n’au putut influenfa mult culoarea gazetei in favoarea evreilor. Facem cu regret constatarea cä, presa evreiascä n’a tinut pas cu desvoltarea presei evree^ti din sträinätate, fatä de care se presintä in inferioritate. Aceasta este, fireste, in stränsä legäturä?i cu starea culturalä a evreilor din Romania, care n’a atins apogeul pe care l’a atins cultura evreiascä in Germania §i Rusia. Dar §i aici se remarcä cäteva elemente de seamä, care s’au dedat exclusiv presei evree^ti.